Mitul creației aztece care descrie cum a luat naștere lumea și se numește Legenda celui de-al Cincilea Soare. Există mai multe versiuni diferite ale acestui mit, pentru că aztecii au transmis miturile pe cale orală și pentru că atunci când cucereau un popor le asimilau toate miturile.
Conform mitului creației aztece, lumea aztecilor la vremea colonizării spaniole, se afla în cea de-a cincea lume. În acest fel, aztecii susțineau că zeii au distrus lumea de patru ori și au creat-o de cinci. A cincea creația este și ultima.
În fiecare dintre cele patru cicluri anterioare, diferiți zei au guvernat pământul printr-un element dominant și apoi l-au distrus. Aceste lumi erau numite sori (soare).
Mitul creației aztece
La început, potrivit mitologiei aztece, cuplul creator, Tonacacihuatl și Tonacateuctli (cunoscut și sub numele de zeul Ometeotl , care era atât bărbat, cât și femeie), a născut patru fii, Tezcatlipocasul din est, nord, sud și vest. După 600 de ani, fiii au început să creeze universul, inclusiv timpului cosmic, numit și „soare”. Acești zei au creat în cele din urmă lumea și toate celelalte zeități inferioare.
După ce lumea a fost creată, zeii au dat lumină oamenilor. Dar pentru a face acest lucru, unul dintre zei a trebuit să se jertfească sărind în foc. Fiecare soare ulterior a fost creat prin sacrificiul personal al cel puțin unuia dintre zei. Astfel, un element cheie al poveștii – ca în toată cultura aztecă – este faptul că sacrificiul este necesar pentru a începe o viață nouă.
Patru cicluri, patru lumi
Primul zeu care s-a sacrificat a fost Tezcatlipoca (cunoscut și sub numele de Tezcatlipoca din Nord sau Negru), care a sărit în foc și a făcut Primul Soare, adică prima lume, , numită „Tigru 4”. Această perioadă a fost locuită de giganți care au mâncat doar ghinde și s-a încheiat când giganții au fost devorați de jaguari. Lumea a durat 676 de ani, sau 13 cicluri de 52 de ani, conform calendarului aztec.
Al doilea Soare , sau „4-Vânt”, a fost guvernat de Quetzalcoatl (cunoscut și sub numele de Tezcatlipoca Alb). Atunci, pământul era populat de oameni care mâncau doar nuci. Totuși Tezcatlipoca a vrut să fie o altfel de lume și s-a transformat într-un tigru și l-a alungat pe Quetzalcoatl de pe tronul său. Această lume s-a încheiat prin uragane și inundații catastrofale. Câțiva supraviețuitori au fugit în vârfurile copacilor și au fost transformați în maimuțe. Această lume a durat și 676 de ani.
Al treilea Soare , sau „4 Ploaie”, a fost dominat de apă; zeitatea sa conducătoare era zeul ploii Tlaloc , iar oamenii săi au mâncat semințe care creșteau în apă. Această lume s-a sfârșit când zeul Quetzalcoatl a transformat ploaia în foc și cenușă, iar supraviețuitorii au devenit curci , fluturi sau câini. A durat doar șapte cicluri – 364 de ani.
Al patrulea Soare, sau „ Soarele cu 4 ape”, era guvernat de zeița Chalchiuthlicue , sora și soția lui Tlaloc. Aici, oamenii mâncau porumb . O mare inundație a marcat sfârșitul acestei lumi și toți oamenii au fost transformați în pești. Ca și primul și al doilea soare, Soarele cu 4 ape a durat 676 de ani.
Cel de-al Cincilea Soare
La sfârșitul celui de-al patrulea soare, zeii s-au adunat la Teotihuacan pentru a decide cine trebuie să se jertfească pentru ca lumea nouă să înceapă. Zeul Huehuetéotl – vechiul zeu al focului – a stârnit un de sacrificiu, dar niciunul dintre cei mai importanți zei nu a vrut să sară în flăcări. În cele din urmă, Nanahuatzin (însemnând „plin de răni”) a sărit în flăcări și a devenit noul soare.
Tecuciztecatl a sărit după el pentru a deveni un al doilea soare. Cu toate acestea, zeii și-au dat seama că doi zei vor copleși lumea, așa că au aruncat un iepure în foc și el a devenit Luna – de aceea există Luna pe cer.
Al cincilea Soare (numit „4-Mișcare”) este condus de Tonatiuh , zeul Soarelui. Acest al cincilea soare este caracterizat prin zodia Ollin, care înseamnă mișcare. Conform credințelor aztece, acest lucru a indicat că această lume se va încheia prin cutremure, iar toți oamenii vor fi mâncați de monștri din cer.
Aztecii se considerau Oamenii Soarelui și de aceea datoria lor era să hrănească zeul Soarele. Pentru a se liniști, acest zeu are nevoie de sânge și sacrificii. În momentul în care nu va mai avea parte de sânge, lumea va sfârși prin cutremure.
Noua Ceremonie a Focului
La sfârșitul fiecărui ciclu de 52 de ani, preoții azteci au desfășurat Noua Ceremonie a Focului, sau „legarea anilor”. Legenda celor cinci sori a prezis sfârșitul unui ciclu calendaristic, dar nu se știa care ciclu va fi ultimul. Poporul aztec își curăța casele, arunca toate lucrurile gospodărești, oale de gătit, îmbrăcăminte și rogojini. În ultimele cinci zile, focurile era stinse, iar oamenii urcau pe acoperișurile caselor pentru a afla soarta celei de-a cincea lumi. Se pare că sfârșitul acesteia nu a mai venit niciodată.
În ultima zi a ciclului calendaristic, preoții urcau pe Muntele Stelei, cunoscut astăzi ca Cerro de la Estrella , și urmăreau ascensiunea Pleiadelor pentru a se asigura că acesta urma calea normală.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu