Daca azi ar fi trait Cantacuzino ...

DACĂ AZI AR FI TRĂIT CANTACUZINO… ROMÂNUL CARE A VINDECAT HOLERA, CU VACCINUL ANTIHOLERIC….

A fost medic și microbiolog dar și profesor universitar și membru al Academiei Române.
Cantacuzino, a fondat școala românească de imunologie, epidemiologie și patologie experimentală.

A fost unul dintre descendenții împăratului bizantin Ioan al IV-lea Cantacuzino. În secolele care au urmat, Cantacuzinii au dat nenumărați domnitori și mari dregători în Țările Române, însă o parte dintre membrii familiei au avut ranguri nobiliare și în alte state din Europa de Est.

De exemplu, tatăl lui Ion Cantacuzino a fost ministru pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, în vreme ce mama sa era fiică de general. Familia a fost cea care l-a trimis la studii la Paris, încă din timpul liceului, și interesant este și faptul că medicina nu a fost prima opțiune pentru Ion Cantacuzino.

Nu este deloc surprinzător că România s-a remarcat şi la acest capitol, unul dintre cercetătorii noştri de referinţă, Ion Cantacuzino, iar Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie din Bucureşti îi poartă numele.

Pe parcursul activităţii sale, Cantacuzino a inventat vaccinul antiholeric (cunoscut şi ca Metoda Cantacuzino).

Ioan Cantacuzino a desfășurat o bogată activitate de cercetare privind vibrionul holeric și vaccinarea antiholerică, imunizarea activă împotriva dizenteriei și febrei tifoide, etiologia și patologia scarlatinei.

Începând cu anul 1896 a publicat lucrări despre sistemele și funcțiile fagocitare în regnul animal și despre rolul fenomenelor electrofiziologice în mecanismele imunitare. Pe baza cercetărilor sale privind vibrionul holeric, Cantacuzino a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită „Metoda Cantacuzino”, metodă folosită și astăzi în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră.

Datorită lui Ion Cantacuzino, România a fost a doua țară din lume, după Franța, care a introdus în 1926 vaccinul BCG („Bacilul Calmette-Guérin”), având germeni cu virulență atenuată, pentru vaccinarea profilactică a nou-născuților împotriva tuberculozei.

Ioan Cantacuzino a salvat Armata Română de la un veritabil dezastru când în 1913, în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic, trupele române au invadat Bulgaria. Deși au ocupat Cadrilaterul fără luptă, în rândul trupelor românești a izbucnit o epidemie de holeră. Numărul pierderilor de vieți omenești a fost limitat mulțumită lui Ion Cantacuzino, care s-a ocupat de imunizarea trupelor cu un vaccin pe care tot el îl descoperise.

În plus, România a fost, mulțumită lui Ion Cantacuzino, a doua țară din lume care a introdus vaccinarea nou-născuților împotriva tuberculozei. Alte boli precum tifosul, febra tifoidă sau malaria au făcut tot mai puține victime de la an la an, tot mulțumită programelor de vaccinare concepute de savantul român.

Ion Cantacuzino a murit în 1934, iar mormântul său se află în clădirea Institului de Seruri și Vaccinuri pe care l-a creat și condus.

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” poartă numele savantului Ion Cantacuzino.